Get Adobe Flash player

ALMĂJAN, Slavco

Printer-friendly versionPDF version
ALMĂJAN, SlavcoPoet, eseist, romancier, imagolog, publicist, traducător.
Născut la 10 martie 1940, Oreșaț, în apropiere de Vârșeț, Banatul Occidental, Serbia.
Studii:
Liceul din Vârşeţ.
A făcut studii de literatură iugoslavă şi universală la Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filozofie (1960-1963).
Profesii şi locuri de muncă :
Redactor la Radio Novi Sad,
Redactor al secției literare la TV Novi Sad;
Redactor al revistei „Poezia”
Redactor al revistei „Art Plus”
Redactor-şef al revistei literare „Lumina” (1993–2000);
Redactor-șef al Editurii „Libertatea”
Director ad interim, respeciv locțiitorul directorului Casei de Presă şi Editură „Libertatea”
Adjunctul secretarului pentru învățământ și cultură al Guvernului voivodinean
Președintele Societăţii de Limbă Română din Voivodina;
Preşedintele Asociațieie Scriitorilor din Voivodina
Membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din ex-Iugoslavia
Membru fondator al Comunităţii Românilor din ex-Iugoslavia
Membru al Uniunii Scriitorilor din Voivodina
Membru al Uniunii  criitorilor din Serbia.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Președintele Centrului pentru un Dialog Deschis „Argos”.
Președintele Cosilului de Administrație al casei de Presă și Editură „Libertatea”.
Membru al secției de literatură și lingvistică a Casei „Matica srspka” din Novi Sad
Membru în redacția „Književne novine” (Gazeta literară”), revistă a Uniunii Scriitorilor din Serbia, Belgrad.
Membru al Societății Româno-Sârbe, Belgrad
Membru de onoare al Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Iaşi
Membru titular al Academiei Internaţionale "Mihai Eminescu" din Craiova
În 2015 obține titlul de Ambasador al Poeziei
Cetăţean de onoare al Uzdinului
Deținătorul titulului „Poet al Iașului”
A predat cursuri de artă și literatură alternativă la SAS (Studiile Academice de Specialitate) din Novi Sad.
A trăit un an la New York (1996/1997) unde ia parte la înfiinţarea săptămânalului Romanian Journal și interprinde mai multe cercetări privind influența culturii americane asupra diasporei românești din Banatul sârbesc.
Funcţii de conducere:
 Secretar al Cenaclului Literar al Facultății de filozofie „Marțea la 5”
 Secretar al Asociației Scriitorilor din Voivodina
 Preşedinte al Asociației Scriitorilor din Voivodina
 Membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din ex-Iugoslavia
 Președinte al Societății de Limba Română din Voivodina
 Președinte al Centrului pentru un Dialog Deschis „Argos”
 Director ad interim al Casei de Presă și Editură „Libertatea”
 Locțiitorul directorului Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Pnaciova
 Adjunctul secretarului Provincial pentru Cultură și Învățământ din Voivodina
 Membru al presitgioasei instituții „Matița srpska” din Novi Sad
 Membru al Academiei Internațiomale „Mihai Eminescu” din Craiova
 Redactor-șef al revistei literare „Art Pus”
 Redactor șef al revistei literare „Lumina”
 Membru al Uniunii Scriitorilor din România
 Membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia
 Memebru al Asociației Scriitorilor din Voivodina
 Membru al Asociaţiei Ziariştilor din ex-Iugoslavia
 Membru de onoare al Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română din  Iaşi
 Membru titular al Academiei Internaţionale "Mihai Eminescu" din Craiova
 Președinte al Consiliului de Administrație al Casei de Presă și Editură „Libertatea”  din Panciova
Participarea la colegii redacționale:
Membru al redacției „Romanian  Journal”, din New York.
Membru al redacției „Gazeta literară” („Književne novine”) a Uniunii Scriitorilor din Serbia, Belgrad.
Membru al Colegiul internațional al Caietelor Academiei internaționale „Mihai  Eminescu”, din Craiova.
Redactor al revistei „Poezia”, Novi Sad.
Redactor al revistei „Art Plus”, Novi Sad.
Membru al Colegiului internațional al publicației „ProEst” din Craiova
Membru al  Consiliului de redacție „Lumina”, Panciova.
Debut literar: În 1957, în revista literară „Lumina”, cu poemul Iar bietul fulg, Vârșeț.
Debut editorial: În 1968 cu volumul de versuri Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, Ediția Princeps, Editura Marica srpska, Novi Sad.
Volume publicate:
Pantomima za nedeljno popodne (Pantomimă pentru o după-amiază de duminică), versuri, în traducerea autorului, Ediţia Princeps, Matica srpska, Novi Sad, 1968  Bărbatul în stare lichidă, versuri, "Libertatea", Panciova, 1970    
Ruš (Ruine), versuri, în limba sârbă, Kairos, Novi Sad, 1970
Casa deşertului, versuri, Libertatea, Panciova, 1971  
Noaptea de hârtie, roman, Libertatea, Panciova, 1973
Din lirica iugoslavă, antologie, culegere şi traducere, în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu, Albatros, Bucureşti, 1973   
Buđenje klepsidre (Trezirea clepsidrei), antologie, din creaţia poeţilor români din Voivodina, culegere, traducere şi note, Stražilovo, Novi Sad, 1973
Vara cailor, carte de proverbe poetice, experiment literar, Libertatea, Panciova, 1973
Papíréjszaka (Noaptea de hârtie), în limba maghiară, traducere de Margit Koliger, "Hid", nr. 12, Novi Sad, 1974   
Noć od hartije (Noaptea de hârtie), în limba sârbă, traducere de Olivera Mišić, Matica srpska, Novi Sad, 1975  
Liman trei, versuri, Libertatea, Panciova, 1976
Labirintul rotativ, versuri, Libertatea, Panciova, 1983
Noc zoz paperu (Noaptea de hârtie), în limba ruteană, traducere de Ljubomir Sopka, Ruske slovo, Novi Sad, 1984
A nyolcszögletü tojás (Oul octogonal), versuri,în limba maghiară,culegere şi traducere de Kenéz Ferénc, Forum, Novi Sad, 1985
Uşa, piesă radiofonică, "Lumina", nr.6. Panciova, 1985
Mutaţia punctului, versuri, Libertatea, Panciova, 1986
Pomeranje tačke, (Mutaţia punctului), versuri, în limba sârbă, în traducerea autorului, Svetovi, Novi Sad, 1986
Az ajtó (Uşa), piesă radiofonică, în limba maghiară, traducerea de Nagy Margit, "Hid", br.10, Novi Sad, 1986
Piticii au uitat să crească, poezii pentru copii, Libertatea, Panciova, 1987
Versiunea posibilă, Antologia poeţilor români din Voivodina, culegere, cuvânt înainte şi note biobiliografice, Libertatea, Panciova, 1987
Ninsoarea din oglindă, piesă radiofonică, "Lumina", br.9-10, Panciova, 1987
Poeme, versuri, Scrisul Românesc, Craiova, 1988
Efectul contrastelor, poezii alese, Libertatea, Novi Sad, 1989
Ludi točak (Roata nebună), poezii alese pentru copii, traducere în limba sârbă, Dnevnik, Novi Sad, 1989
Xhuxumaxhuxhet harruan territen (Piticii au uitat să crească), poezii pentru copii, în limba albaneză, traducere de Baki Imeri, Rilindija, Priština, 1989
Ninsoarea din oglindă, piesă radiofonică, disc, în producţia de discuri a Radio Televiziunii Belgrad, Belgrad, , 1989
Otáčavy labyrint (Pokretni lavirint), pesme, na slovačkom, u prevodu Ondrej Štefanko, Obzor, Novi Sad, 1990
A lehetséges változat (Moguća verzija), antologija, na mađarskom, u prevodu Kenéz Ferenc, Forum, Novi Sad, 1990
Pianul cu păianjeni, proză scurtă, Libertatea, Panciova, 1991
Călăreţul din Babilon, poezii alese, Helikon, Temišvar, 1996
Antistress show, poezii pentru copii, Libertatea, Panciova, 1996
Metagalaxia minoritară, eseuri, Libertatea, Panciova. (Cartea anului), 1996
Metagalaxia minoritară, eseuri, ediţia a II-a, I.N.S.C.R., Iaşi, 1998
Post-restant în arhipelag, poezii, Libertatea, Panciova, 1999
Ieşirea din clepsidră, poezii alese, Institutul pentru editarea manualelor, Belgrad, 2000 
Dresura stelei de mare, povestiri alese, Institul pentru editarea manualelor, Belgrad,
2000
Deliciosul destin minoritar, eseuri alese, Institul pentru editarea manualelor, Belgrad, 2000
Teiul spiral, poezii, ediţie bibliofilică, "Lumina", Panciova, 2002
Deliciosul destin minoritar, eseuri, ediţia a II-a, Augusta, Timişoara, 2002
Hacienda cu beladone, Tratat de imagologie, eseuri, Libertatea, Panciova &  Europa,Craiova. (Cartea anului), 2003
Ieşirea din clepsidră, poezii alese, Princeps Edit, Jaşi, 2003        
Somnul oglinzii, poezii alese, Scrisul Românesc, Craiova,  2003
Regina spicului de grâu sau Viaţa paralelă a Mariei Bălan, eseu monografic despre pictoriţa naivă Maria Bălan, I.N.S.C.R., Iaşi, 2003
Faptele imaginarului, poeme, Libertatea, Panciova, 2005
Ieşirea din clepsidră, poezii alese, ediţia a II-a, Princeps Edit, Iaşi, 2005
Rigoarea şi fascinaţia extremelor, eseuri, atologie, Libertatea, Panciova, 2007
Crescătorul de enigme, poezii alese, Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008
Fotograful din Ronkonkoma, poeme, Libertatea, Panciova. (Cartea anului), 2009
Nopți albe la Fântâna fetei, Microproiect de amintiri Radu Flora, Societatea de    Limba  Română din Voivodina/Institutul pentru Cultură al Voivodinei, Novi Sad, 2010
Destinul poetic, poezii, culegere, Opera Omnia, Iaşi, 2011
Zaumne price (Povestiri delirante), proză scurtă, culegre, Biblioteca orăşănească, Novi Sad, 2011
Mansarda de Vest, poeme, Libertatea, Panciova. (Cartea anului), 2012
Picnic de ziua unui înger, roman, Libertatea, Panciova. (Cartea anului), 2014
Ningea odată în Banat, ediție bibliofilică, Liberteta, Panciova, 2015.
Traduceri:
Miroslav Antić, Şuviţa albastră (Plavi čuperak), Institul pentru editarea manualelor, Novi Sad, 1988
Voja Dimitrijević, Drepturile omului în zona de nesiguranţă (Neizvesnost ljudskih prava), în colaborare cu Ruja Almăjan, Libertatea, Panciova, 1999
* * * Abecedarul multiculturalităţii (Bukvar  multikulturalnosti), Centrul pentru multiculturalitate, Novi Sad, 2002
Branka Bubanj, O lume multicoloră:Toleranţa (Različit svet: Tolerancija), Institutul pentru editarea manualelor, Belgrad, 2004
Ion Deaconescu, 20 de poezii (20 pesama), traducere în limba sârbă, Editura Libertatea, Panciova, 2005
Piese radiofonice:
Uşa
Ninsoarea din oglindă
Râsul calului, plânsul peştelui
Aş vrea să cânt duminica-n tramvai
O moară de vânt într-o pălărie de paie
Câinele care şi-a vândut umbra
Ploile diagonale
Enigma nordică
Gloria sau Secretul eclipsei de Soare
Disc cu scenariul radiofonic „Ninsoarea din oglindă”, producția Radio televiziunii Belgrad, 1989
Filme documentare și de scurt metraj:
(Regia și scenariul)
Primul sat naiv din lume (Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Filmului
Documentar și de Scurt Metraj de la Belgrad)
Medusa din Saian
Știri despre pământ
Corida cîinilor
Audiența malului înghețat
Seria de emisiuni TV „ Reflecții”, „Revista literară TV” și „TV Liliput”.
Manuale şcolare:
Balada intrării în oraş, lectură şcolară pentru clasa VII-a, texte alese din poezia şi proza scriitorilor iugoslavi de expresie românescă, cuvânt înainte, selecţia textelor şi
note, Instituul pentru editarea manualelor, Novi Sad, 1979
Fructele de dimineaţă, lectură şcolară pentru clasa III-a, texte alese din poezia şi proza scriitorilor iugoslavi de expresie românească, Instituul pentru editarea manualelor, Novi Sad, 1980
Toamna de aur, lectură şcolară pentru clasa II-a, Instituul pentru editarea manualelor, Novi Sad, 1980
Steaua stelelor, Pagini alese din creaţia folclorică românească, lectură şcolară pentru clasa VI-a, cuvânt înainte, selecţia textelor şi note, Institul pentru editarea manualelor, Belgrad, 1988
Premii literare şi distincţii:
Premiul "Lumina" pentru poezie,1969.
Premiul Majoratului al oraşului Novi Sad,1970.
Premiul "Lumina"  pentru roman, 1970.
Premiul de Octombrie pentru Literatură al oraşului Novi Sad, 1974.
Carta oraşului Novi Sad, 1984.
Marele Premiu pentru Poezie "Lucian Blaga", Festivalul Internaţional de Poezie, Cluj-Napoca, 1996.
Insigna de Aur pentru literatură, Belgrad, 1996.
Premiul "Cartea anului 96", pentru volumul de eseuri Metagalaxia minoritară, Casa de Presă şi Editură "Libertatea", 1997.
Premiul "Opera Omnia", pentru opera completă, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitatea a Casei de Editură şi "Libertatea", 1997.
Marele Premiu pentru Poezie "Sfântul Gheorghe", pentru opera poetică completă,  2000.
Premiul „Mihai Eminescu”, Festivalul Internaţional de Poezie, Orşova, 2001.
Premiul special al juriului, la Salonul Internaţional de Carte de la Iaşi, 2001.
Premiul    Eminescu, Drobeta Turnu Severin. 
Premiul "Opera Omnis", pentru opera completă, Salonul Internaţional de Carte de la Iaşi, 2003.
Premiul "Marin Sorescu"  pentru poezie, 2003.
Ordinul "Mihai Eminescu"  pentru literatură, Institutul Național pentru  Societatea şi Cultura Română, Iaşi, 2003.
Premiul "Vasile Vasko Popa" al Asocieaţiei Scriitorilor din Voivodina,  pentru volumul de eseuri Hacienda cu beladone, Novi Sad, 2004.
Premiul Academiei Internaţionale "Mihai Eminescu", pentru poezie,  Craiova, 2006.
Premiul „Ethos Românesc”, Iaşi, 2007.
Premiul „Radu Flora”, Societatea de Limba Română, Novi Sad, 2007.
Medalia de aur, acordată cu prilejul împlionirii aniversării a 60 de ani de existenţă a revistei literare „Lumina”, Panciova, 2007.
Premiul "Eminescu"  pentru literatură, Festivalul Internaţional de poezie, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, Băile Herculane, 2008.
Premiul „Cartea anului”, pentru volumul de verusri Fotograful din Ronkonkoma, 2009.
Placheta de Excelenţă a Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, Belgrad, 2008.
Premiul „Cartea anului” pentru volumul de versuri Mansarda de Vest.
Titul de „Poet al Iașului”, 2014.
Premiul „Opera Omnia”, Societatea de Limba Română, 2015.
Titlul de Ambasador al Poeziei, Iași, 2015.
Premiul pentru proză, la Festivalul Mondial de Poezie, Craiova, 2015
Medalia „Mihai Eminescu”, 2015. 
Premiul Casei de Presă și Editură „Libertatea”, 2015
Premiul pentru Opera Vieții, Uniunea Scriitorilor din Serbia, Belgrad, 2015. 
Premiul „Cartea anului”, pentru romanul Picnic de ziua unui înger, 2015.
Premiul pentru proză, la Festivalul Mondial de poezie din Craiova, 2015. 
Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian”, Uzdin, 2016.
Premiul Festivalului naţional de proză Liviu Rebreanu, pentru volumul Picnic
de ziua  unui  înger, Bistriţa, 2016
Filme despre Slavco Almăjan:
Maria Marici, Balada intrării în oraș (durata 30 minute), Televiziunea Novi Sad;
Iulian Ursulescu, Despre imaginile necuprinsului și înălțări (durata 30 de minute), Televiziunea Novi Sad
Medalioane Tv despre Slavco Almăjan au mai realizat și Mărioara Baba, Ioan Baba, Tv Timșoara, Tv Budapesta.
Prezențe în antologii:
Ács Károly, Kiásott kard, Jugoszláavia népeinek kӧltészetéből  (1945-1984), Forum, Novi Sad, 1985.
Regnbȧgens sȧnger, Panorama ӧver samtida jugoslavisk poesi i urval och ӧversättning av Jon Milos, Symposion Bokfӧrlag. Stockholm, 1990.
Pero Zubac, Antologia Laudă dragostei, Cele mai frumoase poezii de dragoste în literatura mondială a secolului XX, BMG, Belgrad, 1997.
Laurenćiu Ulici, Antologia O Mie Și Una De Poezii Românești, Editura Du Style –București, 1997.
Irina Petraș, Antologie, Poètes roumains contempporains, Ecrits des Forges/Editura didactică și pedagogică, Québec, Canada/București, România, 2000.
Ion Deaconescu/Aurel Rău, Antologia poeziei europene contemporane, Scrisul Românesc/Fundația-Editura, Craiova, 2006. 
Nenad Novaković, Antologie, Poezii de dragoste pentru noapte bună, Banja Luka Grafid, Belgrad Ars libri, 2008.
Ion Deaconescu, Antologia poeziei universdale contemporane, Eidtura Europa, Craiova, 2015.
Onoruri:
În 2007 devine Cetățean de Onoare al Uzdinului
În 2014 obține titlul de Poet al Iașului
În 2015 obține titlul de Ambasador al Poeziei
Omagiat la Ambasada României la Belgrad cu prilejul împlinirii a 60 de ani, în 2000.
Lansare de carte „Oul octogonal”și prezntare, la Budapesta
Prezentat la Timișoara în cadrul „Întânirilor literare de vineri”
Referințe critice
Referințe critice în periodice:
Ion Miloș, Ce-i de făcut?, Lumina, nr.1, 1958, Vârșeț; Sava Babić, Pantomime Slavka Almažana, revista Rukovet~, nr.12, a968, Subotića; Rade Tomić, Paradoksalna logika, în cotidianul Dnevnik, 30 iunie 1968, Novi Sad; Todor Muntean, Primul volum de versuri al lui Slavco Almăjan, în ziarul Liberttatea, 25 august 1968, Pnaciova; Slavko Almažan: Pantomima za nedeljno popodne, în săptămânalul NIN, 1 septembrie, 1968, Belgrad; Pero Zubac, Kad je sve jdnostavno i ništa nije jednostavno, în revista Polja, octombrie 1968, Novi Sad; Rade Tomić, Pantomima za nedeljno popodne, în revista ’Književne novine”, 12 octombrie 1968, Belgrad; Dr. Radu Flora, U sluhu dvaju jezika, Uvod u književno stvaralaštvo Slavko Almažana, în revista Književne novine, 1969, Belgrad; Todor Munteanu, Un premiu al eliberării orașului Novi Sad lui Slavco Almăjan, în Libertatea, 1 noiembrie 1970, Panciova; Radu Enescu, Slavco Almăjan: Bărbatul în stare lichidă, Familia, nr.11, 1970, Oradea; Dr. Virgil Vintilescu, Volumul de versuri al lui Slavco Almăjan (Bărbatul în stare lichidă), Analele Societății de Limba Română, 1971, Zrenianin; Radu Flora, Premiile literare „Lumina” 1970, în Analele SLR, nr.2, 1971, Zrenianin; Emil Filip, Hora umbelor nefaste, Lumina, nr.2,1971, Panciova; Radu Flora, Tentația noului: Slavco Almăjan, în Literatura română din Voivodina, Panorama unui sfert de veac 1946-1970, Ed. Libertatea, Panciova,1971; Jugoslovenski književni leksikon, Matica srpska, 1971, Novi Sad, pag 16; C. Roșu, Slavco Almăjan a expus la Zagreb poezie vizuală, în Libertaea, 12 decembrie 1971, Panciova; Radu Flora, Debutul de romancier al lui Slavco Almăjan, în Analele Societății de Limba Română, 1971, Zrenianin; I. Flora, În căutarea ultimului etaj, Slavco almăjan, Noaptea de hârtie, Lumina, 1971;  Lector, Deșert e oare viața?, în Libertatea, 5 0ctombrie 1972, Panciova; M.K., Svečanost u Uzdinu, Na susretu muzike i folklora vojvođanskih Rumuna održana premijera filma „Prvo svetsko naivno selo”, în ziarul „Dnevnik”, 26 iunie 1973, Novi Sad; „Neoplanta-film” na svetskim festivalima, în ziarul „Dnevnik”, 18 iulie 1973, Novi Sad; Slavko Almažan, Buđenje klepsidre, în publicația NIN, 9 decembrie 1973; Jovan Dunđin, Kamerni pesnički koncert, în coidianul „Dnevnik”, 25 noiembrie 1973, Novi Sad; Lector: Slavco Almăjan: Trezirea clepsiderei”, (Buđenje klepsidre) mică antologie a poeților iugoslavi de limbă română, în Libertatea, 1 ianuarie, 1974, Panciova; Sima Petrovici, Jocul apelor și al tainelor deșertului, Analele Societății de Limba Română, Extras 5, 1974, Zrenianin; Succesele casei de cinematografie „Neoplanta”, Lui Slavco Almăjan conferită diplomă specială pentru scenariul „ Primul sat naiv din luime”, în Libertatea, 20 aprilie 1974; Dr Draško Ređep, Stari zid detinjstva, revista „Detinjstvo”, nr.2, toamna anului 1975, Novi Sad; Predrag Protić, Neobična priča, „Noć od hartije”, roman Slavka Almažana, în revista „Ilustrovana politika”,1975, Belgrad; Florica Ștefan, Jezik vesti u liteaturi, Kako novinarstvo utișe na pesnika Slavka Almažana, în cotidianul „Dnevnik”, 4 sptembrie 1975, Novi Sad; Pero Zubac, Razlaganje samoće, Slavko Almažan: „Noć od hartije”, în cotidianul Dnevnik, 8 februarie 1976, Novi Sad; Felicia Marina-Munteanu, Slavko Almažan, Buđenje klepsidre, în Tribuna tineretului, decembrie 1976, Novi Sad; Srba Ignjatović, Jocul formelor și al semnificațiilor, Dometi, nr.11, 1976, Rijeka; Radu Flora, Rumunska književnost u Vojvodini, Ed. Matica srpska, Novi Sad, 1976; Dan Cristea, Despre poezia lui Slavco Almăjan, în România literară, nr.28 (13 iulie), 1978, București; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan, în Oriyont, nr.28 (539), 1978, Timișoara; Ion Mircea, Scrisori către un poet în etate, în Transilvania, nr.6, 1978, pag.62-64, Sibiu; Petre Stoica, Creion, în Secolul XX, nr.2-3, 1978, București; Cornel Ungureanu, Ironie și structură romanescă, în Orizont, nr.31, 1978, Timișoara; în Mala enciklopedija Prosveta, Opšta enciklopedija, Treće izdanje, Tom I, 1978, Belgrad; Gheorghe Pituț, Un poet român din Iugolsavia, în Luceafărul, nr.3 (873), 20 ianuarie 1979, București; Ion Deaconescu, Slavco Almăjan: „Liman trei”, în Ramuri, nr.8 (182), august 1979, Craiova; Paul Miclău, Poezia limbajului la Slavco Almăjan, în Orizont, nr.47, 1980, Timișoara; Dan Cristea, Faptul de a scrie, în Cartea Românească, București, 1980, pag.193; Enciclopedia Iugoslaviei (Enciklopedija Jugoslavije), Tom 1 de la A la Biz, 1980, Zagrab; Marin Mincu, Între livresc și existențial, în Contemporanul, nr.46 (1879), 1982, Bucurtești; Povjest svjetske književnosti, Mladost, Zagreb, Knjiga 3, 1982, p.869; Eugen Dorcescu, „Mitul personal” al poetului, în Luceafărul, nr. 17 (1199),  27 aprilie 1985, București; Dr. Radu Flora, În spiritul a două limbi, în Lumina, nr.6, 1985, Panciova; Ofelia Meza, Labirintul rotativ – Slavco Almăjan, în Lumina, nr.6, 1985; Dr. Lia Magdu, Accente moderne în proza lui Slavco Almăjan, în Lumina, nr.6, 1985, Panciova; Mariana Dan Mijović, Labirintul rotativ, în Lumina, nr.6, 1985, Panciova; Gabriel Stănescu, Poezia ca „traducere a lumii”, în Viața Românească, Anul LXXX, nr.5, 1985, București; Gabriel Chifu, Slavco Almăjan: Mutația punctului, în Ramuri, nr. 12 (270), 15 decembrie 1986, pag.11, Craiova; Srba Ignjatović, Multipla experiența poetică, în Književna reč, nr.302, 1987, Belgrad; Constantin Preda, Sunet de flaut, în Scânteia tineretului, nr.15, 11 aprilie 1987, București; Ioan Flora, O antologie, un eveniment, săptămânalul „Libertatea”, 7 noiembrie 1987, Panciova; Gheorghe Lifa, Slavco Almăjan pe meleaguri uzdinențești, revista „Misao”, nr.2, 1987, Novi Sad; George Popescu, Slavco Almăjan sau poemul împotriva halucinantelor limite ale cunoașterii, în Lumina, nr.9, 1988, Panciova; Mihai Ungheanu, Poezia lui Slavco Almăjan, Prefață la volumul Poeme, Scrisul românesc, Craiova, 1988; George Popescu, Labirintul rotativ, în Orizont, nr.22 (1161), 1989, Timișoara; George Popescu, Labirintul rotativ, în Lumina, nr.7-9, 1989, Panciova; Ioan Flora, Almăjan sau enrgia vorbitoare, în Lumina, nr.4-5, 1990; Marian Odangiu, Alternativa labirintului, Repere pentru un dialog deschis cu poezia lui Slavco Almăjan, în Colecția revistei Lumina, 1990, Panciova; Maria Balmez Miclea, Legendă perpetuă în poeme cu funcție bizară, în Libertatea, 10 martie 1990, Panciova; Costa Roșu, Antologia lui Almăjan „Versiunea posibilă”, în limba maghiară, în Libertatea, 7 aprilie 1990, Panciova; C. Ungureanu, Marian Odangiu, Alternativa labirintului, în Libertatea, 19 ianuarie 1991, Panciova; Ko je ko u Srbiji (Who is who in Serbia), 1991, Belgrad; Ioan Baba, Compediu bibliografic, Scriitori, Colecția revistei Lumina, 1997, Panciova; C. Constant, În lumea cuvintelor, în Luceafărul, Anul XXXII, nr.14 (1404), 8 aprilie 1989, pag.8, București; Ion Alexandru, Veghe pentru Eminescu, în România literară, nr.25, 22 iunie 1989, București; Ion Alexandru, Veghe pentru Eminescu, în România literară, nr.25, 22 iunie 1989, București; Laurențiu Ulici, Cuvintele poetului, în România literară, nr.32, Anul XXII, 10 august 1989, București; Ion Cocora, Slavco Almăjan la 50 de ani, în tribuna, nr.39 (1761), 27 septembrie 1990, Cluj-Napoca; Cornel Ungureanu, Dl. Slavco și noi, în Orizont, nr.47, 23 noimebrie 1990, Timișoara; Božica Jelučić, Rumunjska, uspomene ili hodanje natračke, Odjek, 1’15 februarie 1990, Sarajevo; Veronica Lăzăreanu, Imanența jocului, săptămânalul „Libertatea”, 1 mai 1994, Panciova; Biografski leksikon Ko je ko u Srbiji 96, intelektualna, umetnička, politișka, finansijska, vojna, sportka elita Srbije, 1996, Belgrad; Ion Marin Almăjan, Românul dimprejur și de pretutindeni, în Renașterea bănățeană, nr.2128, 13 februarie 1997, Timișoara; Ștefan N. Popa, Sub fascinația modernismului – Slavco Almăjan, O istorie a literaturii române din Voivodina, Editura Libertatea, 1997, Panciova, pag.151-187; Corneliu Radu Păiușan, Delicioasul destin minoritar, în A treia Europă, nr.2, 1988, Timișoara; Ioan Baba, Compendiu bibliografic, Scriitori, Colecția revistei „Lumina”, pag. 4-6, 1996, Panciova; Ștafan N. Popa, Metagalaxia minoritară, în Tomis, februarie 1998, nr.2 (331), Constanța; Lexiconul jurnalisticii românești din Iugoslavia, Editura Libertatea, 1998, Panciova; Diana Petrișor, Cum să faci recenzie unei...„metagalaxii”? în Opinia Moldovei, 2 februarie 1998, Anul II, nr.25 (120), Iași; Silviu B. Moldovan, Un bun început, Revista Română, Anul V, nr.4 (18), 1999, Iași; Gheorghe Istrate, Poetul Slavco Almăjan la 60 de ani, Curierul Românesc, nr.6 (161), iunie 2000, București; Ioan Flora, Poetul energiei vorbitoare, Curierul Românesc, nr.6 (161), iunie 2000, București; Dan Cristea, Poezia limbajului, nr.6 (161), iunie 2000, București;  Nicu Ciobanu, Triungiul magic în poezia lui Almăjan: Labirintul, - Limanul - Arhipelagul, în Ieșirea dn clepsidră, Institutul pentru editarea manualelor, Belgrad, 2000, pag.5-8; Vasa Barbu, Sensul contrariilor, în volumul La prima lectură, editat de Societatea de Limba Română, Novi Sad, 2001; Vasa Barbu, Slavco Almăjan visând cu ochii deschiși, în Oameni de seamă ai Banatului, Augusta, 2001, Timișoara; Gheorghe Lifa, Slavco Almăjan, în Oameni de seamă ai Banatului, Augusta, 2001, Timișoara; L. Marina, Un talent eruptiv, săptămânalul „Liberatea”, 3 noiembrie 2001, Panciova; Mihai Cimpoi, Fenomenul minoritar, în Centru și margine, Fundația Scrisul Românesc, 2002, Craiova, pag.75-80; Adrian Dinu Rachieru, Despre minoritarită, în revista „Convorbiri literare”, nr.2 (86), februarie 2003, Iași; Nicolae Busuioc, Eseistul Slavco Almăjan, „Cronica”, serie nouă, nr.11 (1535), noiembrie 2003, Iași; Annemarie Sorescu, Cartografieri poetice, săptămânalul „Libertatea”, 26 iulie 2003, Pnaciova; Florian Copcea, Labirintul dinainte de cuvânt, în Însingurarea zeilor (microeseuri despre Poezie), Editura Decebal, 2003, Drobeta Turnu Severin; Costa Roșu, Personalități românești din Voivodina, Editura „Libertatea”, 2004, Panciova, pag.3-9; Catinca Agache, Slavco Almăjan, arhitectul unei mitopoetici originale, Literatura română în țările vecine 1945-2000, Princeps Edit, 2005, Iași; Vasa Barbu, Poeme ale maturității poetice, în săptămânalul „Libertatea”, 22 octombrie 2005, Panciova; Daniel Corbu, Slavco Almăjan sau decompoziția aproapelui, prefață la volumul Ieșirea din clepsidră, 2005, Iași; Srpska porodična enciklopeija, Knjiga 1, Narodna knjiga, pag.104-105, 2006, Belgrad; Vasa Barbu, Studii de imagologie întrt-un singur volum. Slavco Almăjan: „Rigorea și fascinația extremelor” (eseuri), săptămânalul „Libertatea”, 29 decembrie 2007; Ion Deaconescu, Slavco Almăjan: radiografia minoritarului român, săptămânalul „Libertatea”, 24 noiembrie 2007, Panciova; Constantin Preda, Posesor al unui limbaj electrizant, Slavco Almăjan, un mare poet român din Serbia, în „Expresul de sud”, 6 mai 2008, Craiova; Florian Copcea, Lierica unui poet de factură modernă, Prefață la volumul  Crescătorul de enigme, săptămânalul „Libertatea”, 4 octombrie 2008, Panciova; Simeon Lăzăreanu, Povestea și semnificația unei cărți pe înțelesul nostru, săptămânalul „Libertatea”, 20 decembrie - 27 decembrie, 2008 și 10 ianuarie 2009, Panciova; Florea Miu, „Exerciții de memorie”, în revista „Ramuri”, 2009, Craiova; Cornel Ungureanu, Vremea parantezelor. Slavco Almăjan – 70, „Orizont”, 2010, Timișoara; Mariana Dan, Context, „pre-text” și text în opera lui Slavco Almăjan, în Construcția și deconstrucția canonului identitar, Editura „Libertatea”, 2010, Panciova; Ioan Baba, Teze și antiteze despre omul de cultură, Lumina LXIII, Seria nouă, nr.1, 2010, Panciova; Mr. Virginia Popović, Poezia lui Slavco Almăjan, Ciclul de poezii Staccato Urban, Lumina LXIII, Seria nouă, nr.1, 2010, Panciova;  Marioara Baba, Fotograful din Ronkonkoma sau metafora răsturnată, Lumina LXIII, Seria nouă, nr.1, 2010, Panciova; Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Personalități, 2011, București pag.18-19; Marina Ancaițan, Exilul poetului și criza comunicării, Slavco Almăjan – Fotograful din Ronkonkoma, în Rostirea continuă, Pagini de literatură română din Vovodina, Editura „Libertatea” 2012, Panciova; Marina Ancaițan, Realitatea din vise, Slavco Almăjan – Pianul cu păianjeni, în Rostirea continuă, Pagini de literatură română din Voivodina, Editura „Libertatea”, 2012, Panciova; Vladimir Stevanov, Despre povestirile delirante ale lui Almăjan, în sptămânalul „Libertatea”, 24 martie 2012, Panciova; Brândușa Juică, Literatura română din Voivodina (1945-1989), La confluența a două culturi, Editura ICVR, 2012, Zrenianin, pag.138-152; Marina Ancaițan, O carte a căutărilor, săptămânalul „Libertatea”, 10 noiembrie 2012, Panciova; Vasa Barbu, „Mansarda de Vest”, Lumina LXVI, Seria nouă, nr.1-2, 2013, Panciova; Dr. Ionela Mangher, De la narațune la jurnal, în săptămânalul „Libertatea”, 23 mai 2015, Panciova; Cornel Ungureanu, Slavco Almăjan, în Literatura Banatului, Istorie, personalități, contexte, 2015, Timișoara; Ion Pachia-Tatomirescu, Laudatio de 10 mărţişor 2015: Slavco Almăjan-75, Lumina, nr.1-2, 2015. Virginia Popović, Descifrarea misterului romanului, Picnic de ziua unui înger prin concepția onirică a viitorului, Lumina LXVII, Seria nouă, nr.3-4, 2015, Panciova; Marina Ancaițan, Alchimie de teme, simboluri și discursuri, Lumina LXVII, Seria nouă, nr.5-6, 2015, Panciova; Constantin Dram, A doua realitate și romanul care se scrie din labirintul vieților provinciale, în revista Convorbiri literare, nr. 8 (236), august 2015, Iași; Marian Odangiu, Deconstrucţia identităţii, România Literară, nr.11, 2016, București; Marina Ancaințan, Balada fulgului de nea, săptămânalul „Libertatea”, 2 iulie 2016, Panciova; Florian Copcea, Slavco Almăjan – Deschideri labirintice spre postmodernism, Lumina, Seria nouă, nr. 7-9 (580-582), 2016, Panciova.
în volume (selectiv):
Radu Flora, Literatura română din Voivodina, Panorama unui sfer de veacEditura „Libertatea”, 1971, Panciova.
Radu Flora, Rumunska književnost u Vojvodini, Ed. Matica srpska, 1976, Novi Sad.
Marian Odangiu, Alternativa labirintului, Colecția revistei „Lumina”, 1990, Panciova.
Ștefan N. Popa,  O istorie a literaturii române din Voivodina, Editura „Libertatea”, 1997, Panciova.
Catinca Agache, Literatură română în țările vecine 1945-2000, Princeps Edit,
2006, Iași.
Mariana Dan, Construcția și deconstrucția canonului identitar, Editura „Libertatea, 2010, Panciova.
Catinca Agache, Literatura română din Voivodina, Editura „Libertatea”, 2010, Panciova.
Colecția Lumina, Laudatio S. Almăjan 70, Medalion, volum îngrijit de Ioan Baba, 2010, Panciova.
Brândușa Juica, Literatura română din Voivodina (1945-1989), ICRV.EDIT, 2012, Zrenianin.
Cornel Ungureanu, Literatura Banatului, Istorie, personalități, contexte, Brumar, 2015, Timișoara.