Studii:
Şcoala Generală Belobreşca (1960–1968),
Liceul nr. 1 din Timişoara, secţia sârbă (1968–1972),
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, secţia de limba şi literatura sârbă şi croată (1972–1976),
Doctor în filologie (2002).
Activitatea profesională:
Profesor la Şcoala Generală Liubcova (1976–979),
Profesor la Şcoala Generală Belobreşca (1979–1983),
Redactor la ziarul „Banatske novine”(1983–1985),
Redactor-şef al revistei „Književni život”(1985–până în prezent),
Reprezentantal minorităţii sârbe în Parlamentul României (2002–până în prezent).
Titluri onorifice:
Uniunii Scriitorilor din Republika Srpska, al Societății Scriitorilor Sârbi din Kosovo și Metohia,
Membru al Societății Scriitorilor din Voivodina
Membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Serbia. Este membru al Societății culturale “Matica Srpska
Fondator Uniunii Sârbilor din România a cărei președinte a fost două mandate
Deputat al sârbilor în Parlamentul României (5 mandate)
Primul președinte al Parlamentului Diasporei și Sârbilor din regiune
Redactorul șef al revistei literare Književni život din Timișoara.
Debut literar:
Debut editorial: Krila i pomalo vatre/ Aripi şi puţin foc, 1973
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul
Colaborează la: „Orizont”,„România literară”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Književni život”, „Književne novine”, „Književni rec”, „Politika”, „Letopis”, „Gradina”, „Savremenik”, „Književnost”, „La Valisa”, „Literaturnaja gazeta”etc.
Volume publicate:
Krila i pomalo vatre/ Aripi şi puţin foc, Bucureşti, Editura Kriterion, 1973;
Pedime pred zoru/ Cântec în faţa zorilor, Timişoara, Editura Facla, 1977;
Odbrana krila/ Apărarea aripilor, Bucureşti, Editura Kriterion, 1978;
Lirika/ Lirica, Bucureşti, Editura Kriterion, 1981;
Vedro otvaranje kamena/ Dezlegarea senină a pietrei, Bucureşti, Editura Kriterion, 1983;
Dezlegarea senină a pietrei, în româneşte de Lucian Alexiu, Bucureşti, Editura Cartea Românească 1985;
Junačenje rečina/ A te mândri cu cuvintele, Bucureşti, Editura Kriterion, 1986;
Udžbenik o Vidarevoj kuci/ Meşteşugul poetului, Bucureşti, Editura Kriterion, 1988;
Cercul soarelui alb, în româneşte de Lucian Alexiu, Timişoara, Editura Facla, 1989;
Povlačenje crte/ Însumare, Belgrad, Editura Prosveta, 1989
Kamen za plakanje/ Piatra plângerii, Bucureşti, Editura Kriterion, 1990;
Srpska molitva u Temišvaru/ Rugăciune sârbească la Timişoara, Novi Sad, 1991;
Reč i svetlost/ Cuvânt şi lumină, Timişoara, Editura Hestia, 1994;
U kuči sa ognjem í ledom/ În casa cu foc şi gheaţă, Belgrad, Editura Prosveta, 1995;
Radjanje pretka/ Naşterea străbunului, Banja Luka, Editura Petar Kočić, 1997 și Timişoara, Editura Hestia, 1999;
Crnjanski u Temešvaru/ Crnjanski la Timişoara, Belgrad, Editura Prosveta, 2002;
Krst i krik/ Cruce şi urlet, Timişoara, Editura Antropos, 2003;
Strah u klopci/ Frica în capcană, Timişoara, Editura Hestia, 2003;
Şcoala de seară, 101 poeme, traducere şi prefaţă de Lucian Alexiu, Timişoara, Editura Anthropos, 2003;
Chicago, America şi Vidovdan, eseu şi poezie, Timişoara, USR – Chicago, SNO, 2003;
Antologia de Preobrajenie, laureaţii premiului „Marea diplomă de Baziaş” (1994–2003), antologie şi pref. Slavomir Gvozdenovici, Timişoara, Uniunea Sârbilor din România, 2003;
Şcoli Alexandrine, Editura bilingvă sârbo-germană, trad. Erika Scharf, Smederevo, Meridijani, SPJ, 2005;
O poveste teribilă din Klisura, Belgrad, Editura Draganić, 2005;
Cât Kosovo din mine, Timişoara, Editura Hestia, 2007â
Țestoasa coboară la Dunăre (2013);
Către Belgrad (2015);
Febra nordului (2019);
Timișoara. Tălmăcirea poeziei (2020);
Respirații pe bronhii de câine (2022);
Autobiografia cu poezie (2023);
Cât Kosovo este in mine (2025)
Prezenţe în antologii:
Naša poezíja u dijáspori/ Poezia diasporei noastre, Sarajevo, 1991;
Nepredvídjeni kraj/ Sfârşit neprevăzut, Bucureşti, Editura Kriterion, 1986;
Srpsko moderno pesništvo od Kostića í Ilića — a do danas/ Poezia sârbă modernă de la Kostici şi Ilici până azi, Sarajevo, 1991;
Coroana sârbească de poezie, antologie de Dejan Tomić, Novi Sad, Prometej, 2003; Steaua care nu se stinge, antologia poeziei sârbe duhovniceşti din România, prefaţă P.S. Lukijan, episcop de Budapesta şi Timişoara, Timişoara, Uniunea Sârbilor din România, 2005;
Cereşti, sfinţii în poezia sârbă, antologie de Raša Perić, prefaţă Zatco Matić, postfaţă de Raša Perić, Požarevac, Eparhija braničevska Petrovac na Mavi, Kulturno-prosvetni centar, 2005;
Poezia anteică sârbească, antologie şi prefaţă Petar Žebeljan, Beograd, Grafički atelje Bogdanović, 2005;
Orfeu îndră-gostit, antologie a poeziei sârbe de dragoste, realizată de Ivo Muncian, prefaţă prof. univ. dr. Ivan Evseev, traducere Ivo Muncian, Timişoara, Uniunea sârbilor din România, 2006.
Traduceri realizate:
Živka Komlenac, Când se pornesc zidurile, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Goran Djordjevič, Pământ risipit, Timişoara, Editura Hestia, 1998;
Ion Scorobete, Geometrija snega/ Geometria zăpezii, Timişoara, Editura Hestia, 1998; Lucian Alexiu, Četiri jahača apokalipse/ Cei patru cavaleri ai apocalipsei, Belgrad, Editura Sanba, 1998;
Katarina Kostič, Ucigaşi de cuvinte, Timişoara, Editura Hestia, 2000;
Miodrag Pavlović, Adunarea câinilor din Cnossos, traducere în colaborare cu Lucian Alexiu, Timişoara, Uniunea Sârbilor din România, 2006.
Ediţii îngrijite:
Naša poezija u dijaspori/ Poezia nostră în diasporă,Sarajevo, 1991;
Iz dečje sobe/ Din camera copiilor,Užice, Editura Kadinjača, 1993;
Porumbelul de argilă, Bucureşti, Editura Persona, 1998.
Premii:
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1975);
Premiul Branko Miljkovic (1988); Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1994);
Premiul „Šušnjar” al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska (1995);
Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1995, 2000, 2004),
Premiul „Arsenije Čarnojevič” (2004)
De asemenea, pentru cărțile sale a obținut mai multe premii literare în România (București, Timișoara, Satu Mare, Turnu Severin), Serbia (Niș, Belgrad, Novi Sad, Kosovska Mitrovica, Zrenjanin, Prokuplje) și în Republika Srpska, iar pentru întreaga activitate l-au decorat președinții Serbiei, României și Statului Serbia și Muntenengru
Referinţe critice
în periodice: Eugen Dorcescu, „Orizont”, nr. 28, 1986; Ion Arieşanu, „Orizont”, nr. 2, 1987; Voislava Stoianovici, „Književni život”, nr. 3, 1988; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 28, 1989; Voislava Stoianovici, „Banatske novine”, oct. 1991; Cedomir Mirkovici, „Jedinstvo novine”, 1991; Spasoje Grahovac, „Književni život”, nr. 1, 1993; Cedomir Milenovici, „Književni život”, nr. 3, 1995; Dušan Milićev, „Književni život”, nr. 1–2, 1998; Liubinca Perinaţ Stancov, „Književni život”, nr. 1–2, 2000 ş.a.
în volume:Jivco Milin, Kritički ogled, Bucureşti, Editura Kriterion, 1984; Voislava Stoianovici, Trajanje, Valjevo, 1986; Slobodan Vuksanovič, Poetika zavičajnok, Čačak, 1998; Jivco Milin, Odabrani osvrti, Timişoara, Editura Mirton, 1999; Ljiljana Šop, Upson do smrti, Belgrad, Narodna Knjiga, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Dicţionar al scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Unuversităţii de Vest, 2005
SLAVOMIR GVOZDENOVICI (1953), poet, redactor, traducător, autor de antologii, profesor universitar. Trăiește în Timișoara.
A obținut titlul de doctor în literatură în 2000 cu o teză despre poezia lui Vasko Popa. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al”.
A publicat peste 50 de cărți de poezie, din care nouă în Serbia, patru în limba română (în traducerea lui Lucian Alexiu) și câte una în limba germană, poloneză, engleză și franceză. Este autor a 20 antologii ale poeziei sârbe din România, din Serbia și din regiune și tot atâtea cărți a tradus, împreună cu coautori (poezia lui Miodrag Pavlović, Vasko Popa, Ljubomir Simović, Matija Bećković, Gojko Đogo, Goran Đorđević, Jovan Zivlak, Ivan Negrišorac, Nenad Šaponja etc.). De asemenea a tradus mai multe antologii ale poeziei române și mai mulți autori români (Ana Blândiana, Mircea Cărtărescu, Angela Marcovici, Ioan S.Pop, Lucian Alexiu, Gabriel Chifu, Robert Șerban, Octavian Doclin etc). În mai multe rânduri a participat la festivaluri și întâlniri literare în Germania, Franța, SUA, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Serbia, Republika Srpska, Muntenegru. Poezia i-a fost tradusă în 15 limbi. Este prezent în mai multe antologii și selecții antologice în România, Serbia, Republika Srpska, SUA, Germania, Franța, Suedia etc. Este unul dintre fondatorii Uniunii Sârbilor din România a cărei președinte a fost două mandate, iar 20 de ani a fost deputat al sârbilor în Parlamentul României. A fost primul președinte al Parlamentului Diasporei și Sârbilor din regiune. A fost mai mulți ani redactorul șef al revistei literare Književni život din Timișoara.
Din cărțile publicate: Aripi și puțin foc (1975); Lirica (1980); Dezlegarea senină a pietrei (1985); Însumarea (1988); Rugăciunea sârbească în Timișoara (1991); În casă cu foc și gheață (1995); Crnjanski în Timișoara (2002); Școala de seară (2003, traducere: Lucian Alexiu);..
