A plecat dintre noi prozatoare, jurnalista și traducătoarea
MARIA PONGRACZ POPESCU
Născută la 25 decembrie 1941, în Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, și-a început studiile la școala generală din localitatea natală și a urmat Liceul nr. 3 din Cluj (1956–1959). A absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Filologie, secţia Limba şi literatura maghiară, Cluj – Napoca (1959-1964). Doctor în istorie (istoria presei), Bucureşti, 1981.
A fost ziaristă la cotidianul timişorean de limba maghiară „Szabad Szó” (1965– 1989); redactor la secţia de cultură, şef de secţie, publicist comentator, redactor-şef la „Új Szó” (1990-1992), redactor la săptămânalul „Agenda”, redactor, şef de secţie (1992 -1996), redactor la cotidianul „Nyugati Jelen”, redactor la revista literară „Irodalmi Jelen” și redactor de carte la Editura IJK, Arad.
A fost membră în Liga Scriitorilor Maghiari din Ardeal (EMIL) – (din 2002), membră în Comitetul de Conducere al Filialei Timișoara a USR (1984-1989), apoi din 2001-2011, iar între 2011 și 2013 a îndeplinit funcţia de Vicepreşedinte al Fililalei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România..
A debutat în 1962 în revista „Dolgozó Nő” din Cluj și editorial cu volumul Gozsdu Elek, Anna levelek/Scrisorile Anei, 1968. A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România în 1971.
A colaborat la mai multe ziare şi reviste de limba maghiară din ţară: „Utunk”, „Igaz Szó”, „A Hét” etc. A publicat în revistele „România literară”, „Contemporanul”, „Orizont” etc.
A publicat numeroase volume de proză, între care:Búcsú a szigetektől/Adio insulelor, 1976; Havak küszöbén/ Pe prispa zăpezilor, 1981; Amiaza cu flori (în limba română, traducere de Ildico Achimescu), 1985; Az elfűrészelt árnyék/ Umbra sfărâmată, 1987; Kőfaragó patak/ Pârâul cioplitor de piatră, 1990; Virágok alkonya/Amurgul florilor, 2000; Tablouri dintr-o expoziție, 2002; Arckép lepkékkel/ Portret cu fluturi, 2005; Potret mit Schmetterlingen/ Portret cu fluturi, 2008; A kopasz város/ Oraşul pleşuv, 2013; Oraşul pleşuv, 2014; Virágasszony/ Femeia cu flori, 2021.
A fost autoarea unor importante studii și monografii literare: Gozsdu Elek, Anna levelek/Scrisorile Anei, 1968; A Parnasszus ölében/ Sub poalele Parnasului, 1983; Kertünk Istennel határos/ Grădina noastră blagoslovită, 2002.
A tradus cărți valoroase din literatura contemporană, semnate de autori precum: Mihai Avramescu, Anghel Dumbrăveanu, Iosif Naghiu, Ana Cioclov, Annemarie Podlipny, Hehn, Majtényi Mihály, Iosif Schwarz și Hans Mokka.
Pentru prodigioasa sa activitate culturală a fost distinsă cu Premiul de Excelenţă – Filiala Timişoara a USR în 1997, Premiul Filiali Timişoara pentru proză în 1981 și 2001, Ordinul Naţional „Pentru merit” în Grad de Cavaler în 2002, Premiul Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal în 2005, Premiul Pro Cultura în 2008 și Premiul pentru întreagă operă literară, acordat de Filiala Timișoara în 2015.
Ne despărțim de o scriitoare minunată, un om și o colegă neprețuită, înzestrată cu o empatie nepereche: o creatoare autentică ce lasă în urma sa o operă reamarcabilă, dar și un gol imens.
Dumnezeu să o odihnească în pace!