A plecat dintre noi ION ARIEȘANU
A plecat dintre noi scriitorul
ION ARIEȘANU,
una dintre cele mai proeminente personalități ale scrisului bănățean, prozator și jurnalist, om de o rară generozitate și deschidere față de oameni.
S-a născut la 7 septembrie 1930, la Ocna Mureş, județul Alba. A urmat Şcoala primară în Ocna Mureş(1938–1943), Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş (1943–1950), Liceul „Regele Ferdinand” din Turda (1950–1951), și a absolvit Facultatea de Filologie Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, în 1955.
A fost succesiv Asistent universitar, Politehnica Timişoara, Catedra de Istorie şi Filozofie (1955–1957), Redactor la ziarul „Drapelul roşu” (1957), Muncitor la Prodexport Timişoara (1957–1958), Redactor la revista „Scrisul bănăţean” (1958–1968), Redactor-şef adjunct, ziarul „Drapelul roşu” și Redactor–şef al revistei „Orizont” (1972–1990).
A debutat cu proză scurtă în Făclia Ardealului din Cluj (1951) și a colaborat la numeroase publicații precum „Familia”, „Steaua”, „România literară”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, Radio Timişoara, TVR et.
În 1962, a debutat editorial cu volumul de proză scurtă Anii adolescenţei
Cuprinzătoarea sa operă literară include volumele: Anii adolescenţei, proză scurtă, Bucureşti, 1962; Trenul albastru, proză scurtă, 1965; Vară târzie, proză scurtă, 1967;
O complicată stare de fericire, roman, 1967, edţia a II-a,1978; Vrajă sau transformarea miraculoasă a lucrurilor, roman, 1971; Primiţi puţină duioşie?, reportaje, 1972; Amintiri de pe planeta pământ, reportaje, 1973; Lumini peste Apuseni, reportaje, 1974; Prietenul pe care îl caut pretutindeni, roman, 1975; Însemnările unui profesor de ţară, 1975; Respiraţie liberă, reportaje literare, interviuri, 1979; Lumină stranie, nuvele, 1981; O pasăre în iarnă, roman, 1986; Lumina de la capătul nopţii, roman, 1987; Toamna, casa şi păunii, 1996; Cei buni mor cei dintâi, roman, 1998; Cruci de lemn, 2001; Flacăra singuratică, roman, 2004.
În 1978, i-a fost tradus în limba slovacă romanul O complicată stare de fericire Zlozity pocit stastia, publicat la Bratislava. A fost prezent cu proze, reportaje și interviuri în numerase antologii și volume colective, precum Veac de lumină, 1970; Arhitectura bobului de grâu, 1982; Ieşirea din ceaţă, 1985; Un drum cât cuprinderea mării, 1978; Soare pentru fiecare, 1978 și a îngrijit, alături de Ion Velican, Dansul săbiilor. O panoramă a epigramei româneşti contemporane, 1975.
Iremediabil îndrăgostit de oameni, îndrumător admirabil al noilor generații de scriitori, el a cucerit întotdeauna prin omenie, blândețe și căldură sufletească.
Prin plecarea sa dintre noi, ION ARIEȘANU lasă în urmă un dureros gol, regretul pentru obștea scriitoricască de a fi pierdut un coleg și un prieten desăvârșit.
COMITETUL DE CONDUCERE AL
FILIALEI TIMIȘOARA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
